miercuri, 28 martie 2012

Cine cumpara nuca?

Vin sarbatorile SF.PASTE iar miezul de nuca este un ingredient foarte necesar pentru prajituri.Asa-i doamnelor?Mai ales ca la noi ardelenii ,prajiturile sunt deopotriva savurate atat de cei mari cat si de cei mici.Astept solicitarile D-voastre si pentru ultimele 5kg.,atat din partea doamnelor cat mai ales a domnilor, pentru o frumoasa surpriza dragelor.Sarbatori Fericite si un an bun cu sanatate!Cu stima Mircea Paslaru-Nemsa.

marți, 15 februarie 2011

Lucian Blaga -Aniversari UNESCOLucian Blaga

Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, în satul Lancrăm, situat între Alba - Iulia şi Sebeş. Tatăl, Isidor Blaga era preot ortodox în sat, ca şi bunicul, Simion Blaga (1824-1869). Isidor Blaga deşi preot, era un liber cugetător şi un intectual cu orizont şi preocupări largi: literatură, matematică şi în primul rand filosofie. Era un practicant al cultului, şi nu un spirit religios. Vocaţia intelectuală a tatălui şi sentimental , de a trăi într-un univers misterios, vor fi deopotrivă moştenite de Blaga.
Copilăria, petrecută în Lancrăm, a rămas pentru totdeauna înscrisă în sufletul poetului, ca şi imaginea satului. Temeiul întregii viziuni a lui Blaga asupra satului se află în trăirile acestei prime vârste, iar  poezia lui naturistă este de fapt, expresia transfigurată uneori mitologic, a amintirii ei. Un rol la fel de însemnat în modelarea sufletului poetului l-a avut muntele, a cărui revelaţie a avut-o la 8 ani căpătând o semnificaţie mitică.
Clasele primare, Lucian Blaga le-a urmat la Şcoala Germană din Sebeş(1902-1906), continuînd astfel o tradiţie a familiei iar, în anul 1906 este înscris la Liceul “Andrei Şaguna”, din Braşov. Cei opt ani de liceu sunt hotărâtori pentru formarea lui intelectuală. Ca licean la Braşov , Blaga descoperă curând astronomia, şi, până  la sfârşitul vieţii, va contempla cerul. Citeşte din Goethe, Schiller, Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu şi Iorga. Perioada şcolarităţii braşovene nu este numai a primei formaţii filosofice. Tot atunci, Blaga îşi descoperă vocaţia poetică, fără a găsi însă şi formula care să-l exprime.
Izbucnirea războiului, în vara anului 1914, îl împiedică să-şi înceapă studiile universitare. Dorea să urmeze filosofia şi fiind  în primejdie de a fi luat în armată, se înscrie la seminarul teologic de la Sibiu , cu toată inaderenţa sa structurală la spiritual coercitival învăţământului religios. Îl va absolvi, fără să-l fi frecventat, trecându-şi doar examenele anuale, în anul 1917.
Formaţia intelectuală şi activitatea creatoare au intrat, după absolvirea liceului într-o fază nouă. Acum începe, cu adevărat, scrisul filosofic al lui Blaga.
În toamna anului 1917 Lucian Blaga se înscrie la facultatea de filosofie a Universităţii din Viena, pe care o va absolvi, obţinând, în anul 1920 şi titlul de doctor în filosofie cu teza “Cultură şi cunoaştere”. Studiul filosofiei e acum nu doar mai sistematic, ci şi mai intens; principala achiziţie nouă e cunoaşterea filosofiei indiene, a istoriei şi filosofiei artei şi a biologiei teoretice. Interesul pentru poezia orientalăa rămas statornic şi el explică traducerile târzii făcute de Blaga din aceste literaturi.
Poeziile care aveau să alcătuiască volumul de debut sunt scrise, mai toate, în intervalul dintre vara 1917 şi vara lui 1918. Toamna sunt trimise lui Sextil Puşcariu, care este entuziasmat şi va  începe publicarea lor , în ziarul “Glasul Bucovinei “.
 În perioada anilor 1920 – 1924 locuind la Cluj are o intensă activitate poetică, publicistică şi filosofică colaborând la “Voinţa”, “Patria”, “Viaţa românească”,”Adevărul literar şi artistic” etc.
Blaga este unul dintre întemeietorii revistei “Gândirea” în care, din anul apariţiei  1921, îşi va publica cele mai multe poezii şi scrieri filosofice până în 1938-1939.
Pentru “Poemele luminii şi “Pietre pentru templul meu” i se decernează premiul Adamachi al Academiei Române şi, în anul 1922 i  se conferă premiul Universităţii din Cluj pentru piesa “Zamolxe”. Publică între anii 1919 şi 1943, şapte culegeri de versuri şi lasă  în manuscris un număr de poeme la fel de mare ca acela al poeziilor tipărite.
În peste patru decenii de activitate literară, Blaga a scris aproape cinci sute de poeme care compun o operă unitară.
Poezia singurătăţii cosmice şi a marii treceri nu este însă toată poezia lui Lucian Blaga, ci numai zona ei centrală, ceea ce relevă stratul cel mai adânc al individualităţii poetului , originea tensiunii sufleteşti şi sursa absolută alirismului său. Opera dramatică  alui Lucian Blaga este o prelungire a celei lirice care, îşi trage substanţa din viaţa interioară a autorului şi nu din observaţie.
În perioada anilor 1924-1926 locuieşte la Lugoj iar în toamna lui 1926 devine funcţionar al Ministerului de externe fiind  trimis ca ataşat de presă, la legaţia română din Varşovia. De aici este trecut, în aceeaşi funcţie, la Praga , apoi la Berna, unde rămâne patru ani când devine secretar de presă, apoi consilier de legaţie la Viena (1932-1937).
Este ales membru al Academiei Române, în anul 1936 iar discursul de recepţie este un  elogiu adus  satului românesc.După ce în perioada 1937-1938 ocupă diferite funcţii în cadrul Ministerului de externe revine în ţară şi predă la Universitatea din Cluj disciplina “ Filosofia culturii” fiind unul dintre iniţiatorii acestei discipline, pe care, o va preda  până în anul 1948.

Lucian Blaga -Aniversari UNESCO

Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, în satul Lancrăm, situat între Alba - Iulia şi Sebeş. Tatăl, Isidor Blaga era preot ortodox în sat, ca şi bunicul, Simion Blaga (1824-1869). Isidor Blaga deşi preot, era un liber cugetător şi un intectual cu orizont şi preocupări largi: literatură, matematică şi în primul rand filosofie. Era un practicant al cultului, şi nu un spirit religios. Vocaţia intelectuală a tatălui şi sentimental , de a trăi într-un univers misterios, vor fi deopotrivă moştenite de Blaga.
Copilăria, petrecută în Lancrăm, a rămas pentru totdeauna înscrisă în sufletul poetului, ca şi imaginea satului. Temeiul întregii viziuni a lui Blaga asupra satului se află în trăirile acestei prime vârste, iar  poezia lui naturistă este de fapt, expresia transfigurată uneori mitologic, a amintirii ei. Un rol la fel de însemnat în modelarea sufletului poetului l-a avut muntele, a cărui revelaţie a avut-o la 8 ani căpătând o semnificaţie mitică.
Clasele primare, Lucian Blaga le-a urmat la Şcoala Germană din Sebeş(1902-1906), continuînd astfel o tradiţie a familiei iar, în anul 1906 este înscris la Liceul “Andrei Şaguna”, din Braşov. Cei opt ani de liceu sunt hotărâtori pentru formarea lui intelectuală. Ca licean la Braşov , Blaga descoperă curând astronomia, şi, până  la sfârşitul vieţii, va contempla cerul. Citeşte din Goethe, Schiller, Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu şi Iorga. Perioada şcolarităţii braşovene nu este numai a primei formaţii filosofice. Tot atunci, Blaga îşi descoperă vocaţia poetică, fără a găsi însă şi formula care să-l exprime.
Izbucnirea războiului, în vara anului 1914, îl împiedică să-şi înceapă studiile universitare. Dorea să urmeze filosofia şi fiind  în primejdie de a fi luat în armată, se înscrie la seminarul teologic de la Sibiu , cu toată inaderenţa sa structurală la spiritual coercitival învăţământului religios. Îl va absolvi, fără să-l fi frecventat, trecându-şi doar examenele anuale, în anul 1917.
Formaţia intelectuală şi activitatea creatoare au intrat, după absolvirea liceului într-o fază nouă. Acum începe, cu adevărat, scrisul filosofic al lui Blaga.
În toamna anului 1917 Lucian Blaga se înscrie la facultatea de filosofie a Universităţii din Viena, pe care o va absolvi, obţinând, în anul 1920 şi titlul de doctor în filosofie cu teza “Cultură şi cunoaştere”. Studiul filosofiei e acum nu doar mai sistematic, ci şi mai intens; principala achiziţie nouă e cunoaşterea filosofiei indiene, a istoriei şi filosofiei artei şi a biologiei teoretice. Interesul pentru poezia orientalăa rămas statornic şi el explică traducerile târzii făcute de Blaga din aceste literaturi.
Poeziile care aveau să alcătuiască volumul de debut sunt scrise, mai toate, în intervalul dintre vara 1917 şi vara lui 1918. Toamna sunt trimise lui Sextil Puşcariu, care este entuziasmat şi va  începe publicarea lor , în ziarul “Glasul Bucovinei “.
 În perioada anilor 1920 – 1924 locuind la Cluj are o intensă activitate poetică, publicistică şi filosofică colaborând la “Voinţa”, “Patria”, “Viaţa românească”,”Adevărul literar şi artistic” etc.
Blaga este unul dintre întemeietorii revistei “Gândirea” în care, din anul apariţiei  1921, îşi va publica cele mai multe poezii şi scrieri filosofice până în 1938-1939.
Pentru “Poemele luminii şi “Pietre pentru templul meu” i se decernează premiul Adamachi al Academiei Române şi, în anul 1922 i  se conferă premiul Universităţii din Cluj pentru piesa “Zamolxe”. Publică între anii 1919 şi 1943, şapte culegeri de versuri şi lasă  în manuscris un număr de poeme la fel de mare ca acela al poeziilor tipărite.
În peste patru decenii de activitate literară, Blaga a scris aproape cinci sute de poeme care compun o operă unitară.
Poezia singurătăţii cosmice şi a marii treceri nu este însă toată poezia lui Lucian Blaga, ci numai zona ei centrală, ceea ce relevă stratul cel mai adânc al individualităţii poetului , originea tensiunii sufleteşti şi sursa absolută alirismului său. Opera dramatică  alui Lucian Blaga este o prelungire a celei lirice care, îşi trage substanţa din viaţa interioară a autorului şi nu din observaţie.
În perioada anilor 1924-1926 locuieşte la Lugoj iar în toamna lui 1926 devine funcţionar al Ministerului de externe fiind  trimis ca ataşat de presă, la legaţia română din Varşovia. De aici este trecut, în aceeaşi funcţie, la Praga , apoi la Berna, unde rămâne patru ani când devine secretar de presă, apoi consilier de legaţie la Viena (1932-1937).
Este ales membru al Academiei Române, în anul 1936 iar discursul de recepţie este un  elogiu adus  satului românesc.După ce în perioada 1937-1938 ocupă diferite funcţii în cadrul Ministerului de externe revine în ţară şi predă la Universitatea din Cluj disciplina “ Filosofia culturii” fiind unul dintre iniţiatorii acestei discipline, pe care, o va preda  până în anul 1948.

joi, 10 februarie 2011